Noi experiențe extra-verbale (2)

Peste eternele câmpii de alizee

Plutesc peste zăpada de peste zăpadă.
Alunec printre fulgii ce se reflectă în sus.
Cad și nu cad, trăiesc dar totuși cresc.
Să fie asta viața pe care n-o doresc?

Voi ateriza lin, între negrul sol și marea înfruntare.
Voi veni la timp, carismă și mâncare.
Voi cristaliza, cetate sub cetate.
Măreție-a fost mereu, pulbere sunt toate.

Am ajuns la timp și nu era acolo.
Nici o lege mută, nici-o pasăre Apollo.
Am căzut din nori, am cerut dreptate.
M-ați chemat spre voi, luați-mă cu toate.

Stau în aer sumbru – molecule, luciu.
Când devin posibil, când mă tot preumblu.
Cer puțin prea multe, poate prea puține.
Cine știe oare câte sunt doar vine.

Plutesc peste zăpada de peste zăpadă.
Atrag gravitații și cer o grămadă.
Cad și nu cad, trăiesc dar totuși cresc.
Fug de mine însumi într-un car ceresc.

Stay with us on other sites:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>