Un an de poezie – 365 de experimente verbale

Totul a pornit de la un concert de muzica folk (asta ca sa vedeti ca inspiratia loveste cand te astepti mai putin) – as fi in stare sa scriu timp de un an de zile cate o poezie pe zi? Fie ploaie, fie soare, fie munca agitata, fie vacantza binemeritata, da, s-a scris o poezie spre zi. Toate despre existenta noastra zilnica experimentala, toate publicate invariabil in 2009-2010 pe www.recenzia.ro. Sunt poezii despre credinta, despre dragoste, despre poluare, despre agonia si extazul nostru cel de toate zilele. Sunt poezii despre tine, despre mine si despre ceilalti. Despre cersetori, aventuri nemaiauzite sau banalitati inca neintalnite. 365 de experimente verbale au fost jocuri teoretice cu viatza si cu conditia de poet. Au adus filosofie si puterea de a rezista pana a doua zi, au adus hohotul de ras care te salveaza de nebunia zilnica si te aduce cu un pas mai aproape de salvare.
Enjoy.

http://www.recenzia.ro/?tag=365-experimente-verbale

365 experimente uneori verbale, alteori fatale – ziua 365 – Ultima zi

Prevestirile celor ce n-au ajuns încă

Acestea sunt doar poveşti, plăsmuiri
Ale unor imaginare şi negândite gândiri,
De-aceea, orice începe – cu noi se termină
Fie că plouă ascuns, fie pe lumină. Continue reading

365 experimente uneori verbale, alteori fatale – ziua 364 – My Ladies

My Ladies

Sunt înconjurat de frumuseţe, căci ea
Se ascunde jucăuşa în laba-n-mănuşată elegant
A unei prăjituri ce se-ntinde spre mine, galant,
O miros în părul coborât pe umeri, leneş, mătăsos, Continue reading

365 experimente uneori verbale, alteori fatale – ziua 363

Vai de cei ce nu cred

Un elefant se legănă pe această pânză
Dintre sine şi celelalte nenumărate fraze
Pe care le ronţăise ieri împreună cu alunele,
Oh elefant tembel ce-ai făcut
Tu când te-am lăsat singur, de ce
Nu te-ai oprit când mai aveai ocazia
Să-ţi tragi răsuflarea între două tropăieli
Devastatoare,

Acum trebuie să cred că
Vei fi pedepsit şi va trebui
Să te las abandonat între gratiile transparente
Ale solitudinii, de ce
Ne-ai pedepsit pe amândoi, de ce
Nu ne-ai lăsat să fim noi doi
Hălăduind liberi pe câmpiile E?

Acum plec, mă duc la biserica
Ultimilor elefanţi cuminţi, să aprind
Smirnă la mormântul animalului lui Solomon.

365 experimente uneori verbale, alteori fatale – ziua 362 – Albastru adânc, dincolo de orice înţelegere

Albastru adânc, dincolo de orice înţelegere

Cum să ceri şi mai multă putere, când
Uşile se deschid şi se-nchid la întâmplare, poc poc,
Cum să vrei să mai continui printre ruinele
Lăsate de ultima ceartă, Continue reading

365 experimente uneori verbale, alteori fatale – ziua 361 – O partidă de golf

O partidă de golf

Aş vrea să cer mai mult decât lumina dintre nori,
Mai mult decât mierea ce se scurge când plângi, prin podele,
Aş vrea să prelungesc această dulce agonie până când
Cineva ar stinge şi ultima flacără vie de pe acest intrând, Continue reading

365 experimente uneori verbale, alteori fatale – ziua 360

Nu renunţa

Nu lăsa vopseaua stridentă a dorinţelor altora
Să-ţi acopere parbrizul voinţei, dă la o parte
Cuvertura de peste mintea-ţi amăgită
Şi lasă-mprejurările să se-nfăşoare-n juru-ţi
Ca o clătită. Continue reading

365 experimente uneori verbale, alteori fatale – ziua 359

Fantoma din turnul de fildeş

Atât de mult am stat închis, încât
Lumina mi se pare-o dulce amăgire,
Iar soarele – palidă strălucire
Care mă gâdilă încet pe gât. Continue reading

365 experimente uneori verbale, alteori fatale – ziua 357 – Iaşi, mândră decăzută cetate

Iaşi, mândră decăzută cetate

“Mane, tekel, fares” stă scris de
Invizibila mână a pieţei pe zidurile
Pline de mucegai ale măreţei cetăţi, plină azi
De gropi inutile. Continue reading

365 experimente uneori verbale, alteori fatale – ziua 356

Alte poduri, mai apropiate

Dă-mi voie să mă prezint – eu sunt inginerul
Tuturor acestor miracole existenţiale,
Coşmaruri de plastic şi de metale,
Eu te-am creat, dar nu înainte
Să mă scot din pălărie prin trei cuvinte. Continue reading